Unul din cinci adolescenţi în vârstă de 15 ani şi numeroşi adulţi din Europa nu pot citi corect. Un nou studiu publicat astăzi de Comisia Europeană arată ce fac statele pentru îmbunătăţirea alfabetizării la citire – şi ce nu fac destul. Studiul, care acoperă 31 de ţări (statele membre UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Turcia), arată că, deşi cele mai multe au făcut progrese în elaborarea de politici privind alfabetizarea, adesea lipseşte concentrarea pe grupurile cu gradul cel mai ridicat de risc, precum băieţii, copiii din gospodării dezavantajate şi copiii proveniţi din familii de migranţi. Miniştrii educaţiei din UE au stabilit un obiectiv de reducere a procentajului de persoane cu competenţe scăzute de citire de la 20 % la mai puţin de 15 % până în 2020. Numai Belgia (Comunitatea flamandă), Danemarca, Estonia, Finlanda şi Polonia au atins deja acest obiectiv
     
Androulla Vassiliou, comisar pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret a declarat: „Este total inacceptabil că atâţia tineri sunt lipsiţi de competenţe de bază de citire şi scriere în Europa. Aceasta îi plasează într-o poziţie de risc de excluziune socială, face să le fie mai greu să găsească un loc de muncă şi le reduce calitatea vieţii. Am remarcat unele progrese în ultimul deceniu, dar nu este de ajuns. Alfabetizarea reprezintă baza oricărei învăţări - de aceea am lansat recent o campanie de alfabetizare destinată tuturor vârstelor şi în mod special celor din medii defavorizate, precum copiii romi.”       

Studiul, realizat pentru Comisie de reţeaua Eurydice, se concentrează asupra a patru subiecte-cheie: metode de predare, abordarea dificultăţilor de citire, educaţia profesorilor şi promovarea citirii în afara şcolii. Fiecare dintre ele sunt examinate prin prisma cercetării academice, a ultimelor rezultate ale sondajelor internaţionale şi a unei examinări aprofundate a politicilor, programelor şi celor mai bune practici la nivel naţional. Studiul arată că numai opt ţări (Danemarca, Finlanda, Islanda, Malta, Norvegia, Suedia şi Regatul Unit) asigură specialişti în lectură în şcoli, în sprijinul profesorilor şi elevilor.

Raportul Eurydice aduce un aport important la lucrările Grupului de experţi la nivel înalt privind alfabetizarea, instituit de comisarul Vassiliou în ianuarie şi prezidat de Prinţesa Laurentien a Țărilor de Jos. Grupul examinează felul în care alfabetizarea poate fi sprijinită la toate vârstele şi care iniţiative politice şi programe au avut succes. Grupul va face propuneri de politici până la mijlocul anului 2012.
     
Predarea competenţelor de citire: în cele mai multe ţări există politici adecvate
De-a lungul ultimilor ani, s-au făcut eforturi considerabile pentru îmbunătăţirea orientărilor naţionale şi pentru promovarea celor mai bune practici pedagogice. În prezent, în întreaga Europă practica obişnuită o reprezintă concentrarea asupra construirii bazelor pentru învăţarea citirii la nivel preşcolar. Școlile folosesc într-o măsură tot mai mare materiale diversificate pentru învăţarea citirii, precum poveşti, reviste, benzi desenate şi site-uri internet. Competenţele de citire se abordează şi prin intermediul altor obiecte din programă pentru promovarea înţelegerii în diferite contexte.

Cu toate acestea, nu există o abordare politică potrivită pentru orice situaţie care să garanteze succesul. Cercetarea oferă dovezi solide în sprijinul utilizării unei combinaţii de mai multe strategii pentru îmbunătăţirea înţelegerii textelor scrise. Învăţarea în colaborare şi discuţiile cu membrii aceluiaşi grup pot îmbunătăţi şi mai mult înţelegerea textelor scrise şi au un efect pozitiv asupra celor care se descurcă greu. Chiar dacă cele mai multe ţări au stabilit obiective în ceea ce priveşte înţelegerea textelor scrise, lipsesc adesea strategiile suficient de largi în orientările naţionale, în special în învăţământul secundar inferior. Totuşi, în general, se pun în aplicare orientări naţionale bune în ceea ce priveşte programa şi ar trebui acum să se reorienteze atenţia către aplicarea acestora de către profesori.
     
Puţine ţări au specialişti în citire care să îi sprijine pe profesori şi elevi
Dificultăţile de citire pot fi combătute eficient dacă problemele se identifică şi se abordează cât de curând posibil, dacă materialul de predare se adaptează la necesităţile specifice şi dacă profesorilor li se oferă o dezvoltare profesională continuă.

Instruirea intensivă şi concentrată pentru indivizi sau grupuri mici poate fi deosebit de eficientă. Cu toate acestea, puţini profesori au ocazia să se specializeze în acest domeniu, iar specialiştii în citire care să îi susţină pe profesori în clasă sunt disponibili numai în Regatul Unit, Irlanda, Malta şi cinci ţări nordice.

Procedurile îndelungate pentru organizarea sprijinului suplimentar pot reprezenta şi ele un obstacol în calea asigurării unui sprijin prompt şi eficient pentru elevi.

Promovarea ar trebui să se concentreze mai mult asupra grupurilor de risc
Promovarea citirii este puternic susţinută prin politici şi iniţiative la nivel naţional. Totuşi, aceste iniţiative au tendinţa de a se adresa unor audienţe generale şi nu neapărat celor cu cea mai mare probabilitate de a se confrunta cu dificultăţi de citire, precum băieţii, tinerii din medii socio-economice dezavantajate sau cei a căror limbă maternă este diferită de limba de învăţământ. În plus, materialele utilizate în astfel de iniţiative ar trebui să fie cât de variate posibil şi să includă multimedia. (DorohoiNews.ro)
 

GALERIE FOTO